Prima pagină / Știri și Noutăți

SĂNĂTATEA MENTALĂ ÎN PANDEMIE - Psiholog Dana Iclozan

27.01.2021

 SĂNĂTATEA MENTALĂ ÎN PANDEMIE - Psiholog Dana Iclozan

În timpul oricărui focar al unei boli infecțioase, reacțiile psihologice ale populației joacă un rol critic în conturarea atât a răspândirii bolii, cât și a apariției suferinței emoționale și a tulburărilor psihice în timpul și după focar. În ciuda acestui fapt, de obicei nu sunt furnizate resurse suficiente pentru a gestiona sau a atenua efectele pandemiilor asupra sănătății. Deși acest lucru ar putea fi de înțeles în faza acută a unui focar, atunci când sistemele de sănătate prioritizează testarea, reducerea transmiterii și îngrijirea critică a pacientilor, nevoile psihologice și psihiatrice nu trebuie trecute cu vederea în timpul oricărei faze a managementului pandemiei.

Se știe că factorii psihologici joacă un rol important în respectarea măsurilor de sănătate publică (cum ar fi vaccinarea) și în modul în care oamenii se confruntă cu amenințarea infectarii și cu pierderile asociate acesteia. Reacțiile psihologice în pandemie includ comportamente dezadaptative, suferință emoțională și răspunsuri defensive. Persoanele care sunt predispuse la probleme psihologice sunt deosebit de vulnerabile.

Cercetătorii susțin că pe măsură ce pandemia Covid-19 continuă să ia amploare în întreaga lume, ne asteptam la o serie de efecte psihologice care merită luate în considerare acum, mai degrabă decât mai târziu. În primă instanță, persoanele cu probleme psihice preexistente vor avea un risc crescut de infecție cu Covid-19, un risc crescut de a avea probleme la accesarea testelor sau tratamentului și un risc crescut de efecte fizice și psihologice negative rezultate din pandemie. În al doilea rând, se anticipează o creștere considerabilă a anxietății și a simptomelor depresive în rândul persoanelor care nu prezintă probleme de sănătate mintală preexistente. În al treilea rând, se poate anticipa că profesioniștii din domeniul sănătății vor prezenta un risc crescut de simptome psihologice, mai ales dacă lucrează în îngrijire primară, departamente de urgență și îngrijiri intensive sau critice. Organizația Mondială a Sănătății a recunoscut în mod oficial acest risc pentru personalul din domeniul sănătății, deci trebuie făcut mai mult pentru a gestiona anxietatea și stresul din acest grup și, pe termen lung, de a preveni epuizarea, burnout-ul, depresia, tulburările de stres post-traumatic.

Studii din ultimele luni sustin ca există mai mulți pași care pot și ar trebui facuți acum pentru a minimiza efectele psihologice și psihiatrice ale pandemiei Covid-19. Printre recomandări amintesc furnizarea de intervenții psihologice direcționate pentru comunitățile afectate de Covid-19, sprijin special pentru persoanele cu risc crescut de morbiditate psihologică, conștientizarea sporită și diagnosticarea tulburărilor mintale (în special în serviciile de asistență medicală primară și de urgență) și acces îmbunătățit la serviciile psihologice (în special cele livrate online și prin intermediul tehnologiilor smartphone). Aceste măsuri pot ajuta la diminuarea sau prevenirea viitoarei morbidități psihiatrice.

De asemenea, este nevoie de o atenție deosebită asupra angajaților din prima linie, inclusiv (dar nu limitat la) personalul medical. În SUA, Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor oferă sprijin pentru angajatii din domeniul sănătății. Acest tip de sprijin trebuie să fie susținut de conștientizarea faptului că angajații din domeniul sănătății se simt epuizați, stresați și simt o responsabilitate personală excesivă pentru rezultatele clinice.

Nivelurile crescute de stres reprezinta un factor critic care ar putea afecta mediul de lucru și compromite performanța, în special în timpul unei urgențe. Mai mult, stresul cronic la locul de muncă în rândul personalului din domeniul sănătății poate fi asociat cu insatisfacția la locul de muncă, probleme de sănătate și simptome post-traumatice, producând, de asemenea, consecințe psihologice pe termen lung. Literatura de specialitate subliniază importanța satisfacerii nevoilor de bază, a pauzelor în timpul orelor de lucru, a urmării unei diete sănătoase și a exercițiilor fizice. În plus, păstrarea rutinei personale poate ajuta la obținerea sentimentelor de siguranță și control.

Din perspectivă psihologică, consecințele distanțării sociale sunt izolarea, incertitudinea, lipsa de predictibilitate și de control. Toate măsurile distanțării sociale duc la diferite grade de izolare. Această izolare poate fi destul de palpabilă, fizică (bariere de contact, echipamente de protecție, separare fizică prin sticlă sau uși încuiate) și simbolică (separarea de cei dragi, incapacitatea de a citi expresiile faciale de pe fețele acoperite de măști, de a simți o atingere fizică, incapacitatea de a distinge o formă umană sub echipamentul de protecție). Celălalt aspect psihologic important al izolării este incertitudinea, lipsa de predictibilitate - cei bolnavi în izolare sunt nesiguri cu privire la supraviețuirea și recuperarea lor, cei care sunt sănătoși în carantină nu știu dacă se vor îmbolnăvi, cei ale căror persoane dragi sunt în carantină sunt și ei nesiguri de ce se va întâmpla. În acest context este foarte important să ne stabilim rutine zilnice, să mancăm sănătos, să avem o igienă a somnului, să facem exerciții fizice, să ne monitorizăm gândurile și emoțiile iar dacă simțim că suntem copleșiți, să vorbim cu cei apropiați sau chiar să cerem sfatul unui specialist. Studiile realizate în ultimele luni arată că stesul din această perioadă a dus la cresteri semnificative ale nivelurilor de anxietate, depresie, probleme de somn, consum de substanțe, mâncatul excesiv, utilizarea excesivă a internetului.

Aspectele psihologice ar trebui abordate din timp și bugetate în cursul acțiunii, astfel încât să poată fi luate măsuri pentru a reduce costurile psihologice ale pandemiei, izolarea percepută și pentru a aborda incertitudinile care pot da naștere la anxietate și depresie. Abordarea aspectelor psihologice are efecte nu numai pe termen scurt, motivând aderarea la măsurile pandemiei, dar și pe termen lung, printr-o incidență mai scăzută a stresului post-traumatic, anxietatii, depresiei, abuzului de substanțe etc.

 

Sursa:

Babore, A., Lombardi, L., Viceconti, M. L., Pignataro, S., Marino, V., Crudele, M., ... & Trumello, C. (2020). Psychological effects of the COVID-2019 pandemic: Perceived stress and coping strategies among healthcare professionals. Psychiatry research293, 113366.

Cullen, W., Gulati, G., & Kelly, B. D. (2020). Mental health in the Covid-19 pandemic. QJM: An International Journal of Medicine, 113(5), 311-312.

Huremović, D. (Ed.). (2019). Psychiatry of pandemics: a mental health response to infection outbreak. Springer.

Vezi toate știrile


PACHETUL DE INVESTIGAȚII POST COVID 19 IN 2 PASI

04.06.2021

Vă oferim PACHETUL DE INVESTIGAȚII  POST COVID 19 IN 2 PASI    Pachetul conține: examen  în  specialitatea pneumologie, CT  toracic, probe func [detalii]


RMN Mamar

05.01.2021

Ce este imagistica prin rezonanță magnetică a sânilor (RMN)? Imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) este un examen de diagnostic care utilizează o combinație între un magne [detalii]


ABSORBTIOMETRIA DUALA DE RAZE X (DXA) PRIN SISTEMUL LUNAR iDXA GENERAL ELECTRONICS HEALTCARE - Dr. Lungu Ionela

18.11.2020

 ABSORBTIOMETRIA DUALA DE RAZE X (DXA) PRIN SISTEMUL LUNAR iDXA GENERAL ELECTRONICS HEALTCARE     •       DXA reprezinta principala metoda de dia [detalii]


Termeni și condiții pentru telemedicină

21.04.2020

 Termeni și condiții pentru telemedicină   PENTRU UTILIZAREA ACESTUI SITE ȘI ACCESAREA SERVICIILOR DE TELEMEDICINĂ ESTE NECESARĂ CITIREA ȘI ACCEPTAREA ÎN TOTALITATE A ACESTOR [detalii]


Investigatia sanului - dr. Badila Codruta

09.10.2018

 Cancerul mamar este cel mai frecvent tip de cancer la femei, avand o incidenta tot mai crescuta in randul femeilor tinere. In Romania, aproximatv 10.000 de femei sunt diagnosticate anual cu acea [detalii]